VOLUNTARI STRAINI IN CVCN
Am lucrat intr-un spital si o scoala in Cluj-Napoca si in cluburi multiculturale in Tureni, judetul Cluj. Am organizat Saptamana Nationala a Voluntariatului impreuna cu cei 5 colegi si Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca. Am facut animatie clinica si ne-am jucat in spital. Alti doi voluntari si cu mine am predat intr-un fel non-formal limba germana in scoala. Am inclus teatru, jocuri, cantece, energizer-e, conversatii simple, etc. in lectiile de germana. In acelasi timp, am avut intalniri de club multicultural in Tureni, in fiecare a doua saptamana. Ideea cluburilor multiculturale a fost sa aducem impreuna copiii romani, maghiari si romi. Am vorbit despre tematici ca toleranta, diversitate multiculturala, egalitate de gen si multe altele.
Toate activitatile au fost in limba romana, deci la inceput a fost destul de greu deoarece nu am stapanit limba. Dar posibilitatea sa interactionez cu copii in romana m-a ajutat la randul meu sa invat romana. De asemenea, mi-am dat seama ca oamenii ma inteleg si daca nu folosesc corect gramatical sau gresesc la structura unei propozitii, lucru care m-a facut sa continui cu incredere invatarea limbii si sa nu pierd motivatia pe parcurs. A trebuit sa vorbesc in engleza cu voluntarii locali si organizatia gazda pentru crearea planurilor de lectii si pentru organizarea Saptamanii Nationale a Voluntariatului. Inainte sa vin in Cluj nu am vorbit engleza, cu toate ca stiam limba si a fost ceva foarte special sa vorbesc o limba straina zilnic si in mod fluent.
Pe langa limbi, am invatat mult despre mine, ca pot sa fac mai multe decat credeam ca sunt capabil, deoarece am incercat lucruri foarte diferite si mi-a placut sa fac asta. Am adunat multe cunostine in arii diferite, de exemplu abilitati sociale (lucru cu adulti tineri cu dizabilitati si copii bolnavi); folosire a unor soft-uri specifice pentru scriere si design sau pentru editare de video-uri; creare si dezvoltare de idei; organizare de evenimentelor, etc. M-am schimbat mult intr-o directie pozitiva pentru ca am trait cu alti 5 voluntari total diferiti de mine, dar care mi-au aratat diverse perspective si opinii. Stagiul meu SEV la Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca a insemnat mult pentru mine si va ramane o parte importanta din viata mea. Toate experientele ma vor ajuta in viitor.
Cel mai semnificativ moment pentru mine din proiect a fost Saptamana Nationala a Voluntariatului in care am initiat, organizat si realizat o activitate de gatit pentru 300 de oameni nevoiasi, o activitate de curatenie intr-un parc de langa rau, un „jam session” si multe alte evenimente publice.
Am inceput stagiul SEV imediat dupa terminarea liceului, ceea ce a fost o decizie excelenta. Oameni frumosi, locuri noi si multa libertate care m-au facut sa ma dezvolt si sa experimentez foarte mult de-a lungul acestui an foarte special.
M-am indragostit de palinca, sarmale, calatorii cu ocazie si de Cluj-Napoca in general.
Pe parcursul celor 12 luni in Cluj-Napoca am reusit sa ma scufund intr-o lume complet noua mie, nu doar din cauza Romaniei si a limbii romane, dar si in legatura cu voluntariatul, educatia non-formala si multiculturalitatea. A trai si a lucra impreuna timp de un an cu aceiasi oameni, 5 alti voluntari SEV din Spania, Portugalia si Germania si pe care nu i-am intalnit inainte, a fost un lucru pe care m-a fascinat inca inainte sa pornesc spre Romania.
Uitandu-ma inapoi, sunt foarte fericita ca am decis sa fac Serviciul European de Voluntariat si sa il am in Cluj-Napoca. Am avut posibilitatea sa imi exprim creativitatea prin lucru manual cu copii, sa practic organizarea si elaborarea unor lectii in lucrul cu copii, sa imi imbunatatesc o multime de abilitati sociale si civice, sa inteleg diversele aspecte ale voluntariatului, sa invat sa comunic intr-o limba pe care nu am cunoscut-o inainte, sa vizitez locuri frumoasa in si in jurul Romaniei si sa intalnesc oameni minunati pe parcurs.
In proiectul meu, “Ready for diversity”, am lucrat in scoli rurale si urbane, unde am facilitat lectii multiculturale pentru promovarea integrarii, cooperarii, tolerantei si intelegerii unor concepte precum, prejudecata, discriminare si inegalitate.
In acelasi timp, m-am dus si la spitalul pediatric si psihiatric din oras, avand activitati de animatie clinica.
In ultima parte a stagiului SEV, care a devenit de asemenea, cea mai provocatoare si semnificativa activitate, impreuna cu colegii mei din alte tari am creat, planificat, pregatit si realizat 8 evenimente pentru Saptamana Nationala a Voluntariatului cu scopul de a sprijini comunitatea locala si de a promova implicarea voluntara.
A fost o experienta extraordinara sa fiu, sa lucrez, sacimpartasesc si sa invat atat de multe lucruri despre care stiu sigur ca mi-au dat foarte multe abilitati si o experienta interculturala inedita.
Fa mai mult, deschide-ti mintea si bucura-te de aceasta oportunitate fantastica!
Pe langa animatiile clinice, am lucrat in echipa pentru a ne asigura ca activitatile de club din Scoala Ioan Bob au succes si ca elevii au anvatat diferite valori bazate pe diversitate si multiculturalism. Pentru a realiza acelasi lucru an Sinpaul, a fost cu adevarat o provocare deoarece eram antr-un mediu total necunoscut pentru noi.
Pentru a termina cu brio toate activitatile noastre, an timpul SNV (Saptamana Nationala a Voluntarului), am reusit sa realizam diferite evenimente care ne-au facut sa ne simtim cu adevarat mandri. Impreuna cu sprijinul CVCN, am decorat gradina pentru o organizatie de varstnici, ne-am jucat cu ei si am schimbat experiente. De asemenea, am pregatit mancare pentru 300 de persoane nevoiase, am curatat raul si un parc cu copiii din scoala Bob, am tinut ateliere de promovare EVS, am facut un Jam Session cu o organizatie pentru adulti cu sindrom Down si am facut chiar si un video pentru a promova toate aceste evenimente.
In cele din urma, pentru a-mi termina calatoria, m-am implicat an proiectul meu personal, ce a constat in repararea unui adapost pentru caini, mutarea cainilor an noul adapost, curatarea, hranirea, distribuirea hranei si a apei an diferite puncte din Floresti cu ajutorul proprietarului organizatiei. A fost una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea si as face-o din nou daca as avea posibilitatea. Sunt foarte recunoscatoare pentru oamenii care au venit an viata mea si sper ca vor ramane cu mine pentru totdeauna.
Cea mai buna amintire din stagiul meu SEV a fost un „Jam Session“ cu tineri adulti cu sindrom Down si muzicieni in Parcul Central al municipiului Cluj-Napoca. Evenimentul a fost unul din cele 8 pe care le-am organizat cu echipa noastra de voluntari internationali in cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatului. In timpul organizarii acestui eveniment muzical am invatat mult despre mine si in final am fost foarte fericita de rezultatele echipei noastre.
In general am o multime de amintiri frumoase din stagiul meu SEV. Am facut calatorii extraordinar de frumoase, am avut zile de lucru foarte placute, am acumulat experiente personale si am crescut ca om. Mai mult, am avut sansa de a cunoaste persoane minunate pe care acum le consider a doua mea familie si pentru care voi pastra un loc in inima mea pentru totdeauna.
Am lucrat intr-un spital si o scoala in Cluj-Napoca si in cluburi multiculturale in Tureni, judetul Cluj. Am organizat Saptamana Nationala a Voluntariatului impreuna cu cei 5 colegi si Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca. Am facut animatie clinica si ne-am jucat in spital. Alti doi voluntari si cu mine am predat intr-un fel non-formal limba germana in scoala. Am inclus teatru, jocuri, cantece, energizer-e, conversatii simple, etc. in lectiile de germana. In acelasi timp, am avut intalniri de club multicultural in Tureni, in fiecare a doua saptamana. Ideea cluburilor multiculturale a fost sa aducem impreuna copiii romani, maghiari si romi. Am vorbit despre tematici ca toleranta, diversitate multiculturala, egalitate de gen si multe altele.
Toate activitatile au fost in limba romana, deci la inceput a fost destul de greu deoarece nu am stapanit limba. Dar posibilitatea sa interactionez cu copii in romana m-a ajutat la randul meu sa invat romana. De asemenea, mi-am dat seama ca oamenii ma inteleg si daca nu folosesc corect gramatical sau gresesc la structura unei propozitii, lucru care m-a facut sa continui cu incredere invatarea limbii si sa nu pierd motivatia pe parcurs. A trebuit sa vorbesc in engleza cu voluntarii locali si organizatia gazda pentru crearea planurilor de lectii si pentru organizarea Saptamanii Nationale a Voluntariatului. Inainte sa vin in Cluj nu am vorbit engleza, cu toate ca stiam limba si a fost ceva foarte special sa vorbesc o limba straina zilnic si in mod fluent.
Pe langa limbi, am invatat mult despre mine, ca pot sa fac mai multe decat credeam ca sunt capabil, deoarece am incercat lucruri foarte diferite si mi-a placut sa fac asta. Am adunat multe cunostine in arii diferite, de exemplu abilitati sociale (lucru cu adulti tineri cu dizabilitati si copii bolnavi); folosire a unor soft-uri specifice pentru scriere si design sau pentru editare de video-uri; creare si dezvoltare de idei; organizare de evenimentelor, etc. M-am schimbat mult intr-o directie pozitiva pentru ca am trait cu alti 5 voluntari total diferiti de mine, dar care mi-au aratat diverse perspective si opinii. Stagiul meu SEV la Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca a insemnat mult pentru mine si va ramane o parte importanta din viata mea. Toate experientele ma vor ajuta in viitor.
Cel mai semnificativ moment pentru mine din proiect a fost Saptamana Nationala a Voluntariatului in care am initiat, organizat si realizat o activitate de gatit pentru 300 de oameni nevoiasi, o activitate de curatenie intr-un parc de langa rau, un „jam session” si multe alte evenimente publice.
Am inceput stagiul SEV imediat dupa terminarea liceului, ceea ce a fost o decizie excelenta. Oameni frumosi, locuri noi si multa libertate care m-au facut sa ma dezvolt si sa experimentez foarte mult de-a lungul acestui an foarte special.
M-am indragostit de palinca, sarmale, calatorii cu ocazie si de Cluj-Napoca in general.
Pe parcursul celor 12 luni in Cluj-Napoca am reusit sa ma scufund intr-o lume complet noua mie, nu doar din cauza Romaniei si a limbii romane, dar si in legatura cu voluntariatul, educatia non-formala si multiculturalitatea. A trai si a lucra impreuna timp de un an cu aceiasi oameni, 5 alti voluntari SEV din Spania, Portugalia si Germania si pe care nu i-am intalnit inainte, a fost un lucru pe care m-a fascinat inca inainte sa pornesc spre Romania.
Uitandu-ma inapoi, sunt foarte fericita ca am decis sa fac Serviciul European de Voluntariat si sa il am in Cluj-Napoca. Am avut posibilitatea sa imi exprim creativitatea prin lucru manual cu copii, sa practic organizarea si elaborarea unor lectii in lucrul cu copii, sa imi imbunatatesc o multime de abilitati sociale si civice, sa inteleg diversele aspecte ale voluntariatului, sa invat sa comunic intr-o limba pe care nu am cunoscut-o inainte, sa vizitez locuri frumoasa in si in jurul Romaniei si sa intalnesc oameni minunati pe parcurs.
In proiectul meu, “Ready for diversity”, am lucrat in scoli rurale si urbane, unde am facilitat lectii multiculturale pentru promovarea integrarii, cooperarii, tolerantei si intelegerii unor concepte precum, prejudecata, discriminare si inegalitate.
In acelasi timp, m-am dus si la spitalul pediatric si psihiatric din oras, avand activitati de animatie clinica.
In ultima parte a stagiului SEV, care a devenit de asemenea, cea mai provocatoare si semnificativa activitate, impreuna cu colegii mei din alte tari am creat, planificat, pregatit si realizat 8 evenimente pentru Saptamana Nationala a Voluntariatului cu scopul de a sprijini comunitatea locala si de a promova implicarea voluntara.
A fost o experienta extraordinara sa fiu, sa lucrez, sacimpartasesc si sa invat atat de multe lucruri despre care stiu sigur ca mi-au dat foarte multe abilitati si o experienta interculturala inedita.
Fa mai mult, deschide-ti mintea si bucura-te de aceasta oportunitate fantastica!
Pe langa animatiile clinice, am lucrat in echipa pentru a ne asigura ca activitatile de club din Scoala Ioan Bob au succes si ca elevii au anvatat diferite valori bazate pe diversitate si multiculturalism. Pentru a realiza acelasi lucru an Sinpaul, a fost cu adevarat o provocare deoarece eram antr-un mediu total necunoscut pentru noi.
Pentru a termina cu brio toate activitatile noastre, an timpul SNV (Saptamana Nationala a Voluntarului), am reusit sa realizam diferite evenimente care ne-au facut sa ne simtim cu adevarat mandri. Impreuna cu sprijinul CVCN, am decorat gradina pentru o organizatie de varstnici, ne-am jucat cu ei si am schimbat experiente. De asemenea, am pregatit mancare pentru 300 de persoane nevoiase, am curatat raul si un parc cu copiii din scoala Bob, am tinut ateliere de promovare EVS, am facut un Jam Session cu o organizatie pentru adulti cu sindrom Down si am facut chiar si un video pentru a promova toate aceste evenimente.
In cele din urma, pentru a-mi termina calatoria, m-am implicat an proiectul meu personal, ce a constat in repararea unui adapost pentru caini, mutarea cainilor an noul adapost, curatarea, hranirea, distribuirea hranei si a apei an diferite puncte din Floresti cu ajutorul proprietarului organizatiei. A fost una dintre cele mai frumoase perioade din viata mea si as face-o din nou daca as avea posibilitatea. Sunt foarte recunoscatoare pentru oamenii care au venit an viata mea si sper ca vor ramane cu mine pentru totdeauna.
Cum am ajuns la Cluj? Dupa ce am terminat liceul anul trecut, unicul lucru de care eram sigura era ca vreau sa calatoresc, sa fac ceva util si sa traiesc experiente noi. Asa ca am decis sa iau o pauza de la studiile mele si sa plec in strainatate.
Din fericire am gasit proiectul acesta minunat si am avut ocazia in felul asta sa descopar Romania (o tara despre care nu stiam absolut nimic inainte) si sa fac parte din echipa Centrului pentru 4 luni. A fost una dintre cele mai frumoase experiente din viata mea! Mi-a schimbat perspectiva , am invatat o gramada de lucruri noi, am dobandit experienta practica si mi-am facut prieteni minunati! Sunt extrem de recunoscatoare pentru ca am avut oportunitatea de a-mi petrece stagiul SEV aici, a fost pur si simplu incredibil!
Nu potentialul de a intalni oameni minunati sau promisiunea berilor ieftine m-au determinat sa vin in Romania…nu stiam nimic despre ele inainte de a sosi aici!:) A fost mai degraba proiectul, care mi-ar fi dat sansa sa-mi explorez proprile talente si sa-mi pun in practica o parte din ideile “traznite”. Cel putin asa vedeam eu lucrurile….si am avut dreptate!
In timpul petrecut la Cluj am fost implicata in organizarea a 13 evenimente publice, inclusiv primul mare eveniment de tip “yarn bombing” organizat in Romania si am avut sansa de a invata zeci de tineri romani cum sa tricoteze si sa croseteze. Un alt eveniment la a carui organizare am participat a fost un “targ de abilitati”, in care fiecare participant a avut sansa de a-si impartasi propriul talent cu altii sau de a invata ceva nou.
Insa viata alaturi de 5 oameni minunati din intreaga Europa m-a invatat chiar mai multe lucruri decat munca mea de voluntar, atat despre mine insami cat si despre noi ca si grup.
Multumesc tuturor pentru experienta!
Dupa cateva luni frumoase de EVS pot spune ca am o abilitate dezvoltata foarte bine: capacitatea de a conversa pe subiecte marunte:).
Ma numesc Joscha Wirtz, am 19 ani si sunt din Germania. Sunt voluntar in cadrul Serviciului European de Voluntariat (sau EVS) si lucrez impreuna cu Marlene Albrecht ca profesor asistent la Scoala Ioan Bob. Predam limba germana, educatie multiculturala si muzica/arta pentru 12 grupe, din clasele I-IV. Viata mea scolara nu e foarte departe tinand cont ca am terminat liceul in 2011si voi incepe sa studiez Biotehnologie la intoarcerea in Germania la finalul lui 2012.
Nu voi explica aici toate lucrurile care m-au determinat sa aleg Romania. Din punctul meu de vedere este o tara frumoasa, cu multe laturi si aspecte dar si o tara dinamica,agitata. Impresia mea e influentata si de oamenii minunati pe care i-am intalnit aici. Romania a fost alegerea perfecta pentru mine!
SEV a fost o experienta extraordinara pentru mine – perioada in care am trait si am “muncit” in Romania a fost una unica in viata mea si ma determina sa recomand cu incredere experienta de voluntariat oricui. Am intalnit un grup atat de divers de persoane din tari din intreaga lume, cu o istorie personala atat de variata si multe situatii ciudate si neasteptate. A fi parte dintr-o comunitate internationala a voluntarilor este o experienta incomparabila si simt ca pot sa duc inapoi atat de multe lucruri diferite, nu doar cunostinte si competente ci si prietenii sau situatii pe care nu le-as fi trait altfel. Si poate cel mai important dintre toate, sa ajung sa cunosc Romania si oamenii de aici a fost o adevarata placere si un privilegiu pentru mine!
Pot sa spun un mare multumesc voluntarilor-colegi din echipa mea, tuturor celor din CVCN dar si tuturor prietenilor pe care i-am castigat aici, in Romania!
Dar cea mai mare parte din experienta acumulata are legatura cu proiectul in sine. Imi place foarte mult sa lucrez cu copiii si invatandu-i pe ei simt ca si eu invat ceva zi de zi. Am venit la Cluj dupa ce am terminat liceul pentru a face ceva diferit inainte de a-mi continua studiile si a fost una dintre cele mai bune decizii luate vreodata. Desi sunt la jumatatea stagiului, experienta e deja minunata si recomand tuturor sa faca un an de voluntariat aici!
Clujul este un oras frumos, gasesti oameni diferiti si experimentez lucruri si activitati pe care inainte nu aveam timp sa le fac.Pentru mine, EVS a fost o experienta de viata in adevaratul sens al cuvantului!
Pe langa munca mea imi place sa comunic si sa experimentez lucruri noi – imi place interactiunea din grupul nostru, cei 6 oluntari ai proiectului care locuim impreuna, dar si sa comunic cu oamenii din Romania. Am invatat multe despre cultura romana petrecand Craciunul aici si intrand in contact cu diferiti oameni. Clujul e un oras grozav, plin de viata si cetateni activi, cu multe evenimente culturale. Daca vrei, poti sa iesi intr-un loc nou sau la un eveniment in fiecare seara.
Organizatia noastra Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca face o treaba foarte buna in trimiterea si gazduirea voluntarilor. Am parte de mult sprijin din partea lorcaldurasi sunt foarte deschisi si bine organizati.
Fac parte dintr-o echipa internationala, pe langa mine mai sunt implicati 3 persoane in acest proiect: un baiat din Scotia si doua fete din Franta si Olanda. Suntem impartiti in doua echipe si lucram in spital unde organizam activitati pentru copiii spitalizati pe o perioada mai lunga pentru a diminua putin efectele negative ale sederii lor acolo. Copiii au de obicei intre 3 si 7 ani dar avem uneori si adolescenti. Facem origami, desenam, ne jucam cu baloane, plastilina, face-painting si alte lucruri.
Ca sfat pentru viitorii voluntari EVS, si mai ales pentru cei care nu sunt siguri de alegerea lor: fiti curajosi, fiti deschisi spre nou, pregatiti-va pentru noi oportunitati in viata si acceptati-le. Visati lucruri mari si nu uitati ca cerul e limita!
La finalul stagiului, alegerea mi s-a parut inspirata: datorita programului am fost integrata intr-un mediu multicultural, mi-am dezvoltat noi abilitati si perspective, am ajutat comunitatea si mi-am facut multi prieteni. Pentru mine, sa fiu voluntar in Romania a fost provocator, incantator, distractiv, educativ si o experienta pe care o voi pretui pentru totdeauna.
Oamenii ma intreaba adesea: “Tu esti din Bulgaria! De ce ai ales Romania?” Eu le raspund cel mai adesea ca pentru mine nu conteaza tara. Am vrut sa fiu voluntar, a fost alegerea mea! Tara, munca, distractia, Centrul de Voluntariat, oamenii, ceilalti voluntari, cultura… acele lucruri sunt beneficii ale alegerii mele, pe care mi le voi aminti si le voi folosi in viitor!
“Iata ceva ce mi s-ar potrivi de minune”, mi-am spus, iar cateva luni mai tarziu eram deja in Romania, la Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca. Urma ceva nou pentru mine: poate cea mai importanta lectie a fost sa punem o idee in practica, organizand alaturi de alti voluntari straini Saptamana Nationala a Voluntariatului. Desigur, m-am bucurat la fel de mult cunoscand alti voluntari, cultura tarii, oamenii si peisajele.
Am cunoscut oameni noi, o tara noua, iar munca de voluntar mi-a dat sansa sa-mi depasesc anumite limite, ceea ce mi-a permis sa imi imbunatatesc abilitatile creative si sa castig experienta in diferite domenii.
In Cluj m-am putut exprima liber mai mult decat acasa, iar organizarea Saptamanii Nationale a Voluntariatului a fost o oportunitate unica de a face activitati pe care nu as fi putut sa le fac intr-un context diferit.
Lucrurile s-au potrivit de minune cand am gasit un stagiu la Cluj, din foarte multe motive: aveam deja multi prieteni in Romania, pe care mi i-am facut in timpul unor schimburi de tineri si in SUA, proiectul era pe patru luni, durata care ma interesa pe mine, si vroiam sa lucrez intr-un ONG. De asemenea, ma tenta foarte tare sa invat sa organizez evenimente.
Nu in ultimul rand, la Cluj urma sa fim un grup international de 8 persoane din 6 tari diferite, muncind si locuind impreuna, iar mie imi place munca in echipa. La asta mai adaug ca limba romana mi s-a parut frumoasa si ca nu mai vazusem munti inainte.
Provocarea a fost sa incep la Cluj viata de la zero, cu un buget restrans, sa fac lucrurile sa mearga intr-o tara straina, ca voluntar.
Chiar daca invatam tot timpul, cred ca este nevoie de energie si timp sa reflectam cu privire la ceea ce invatam, cum invatam si de ce invatam anumite lucruri.
In cazul meu, am facut ceva bun cu timpul meu, fiind orientat sa fac o mica schimbare in vietile celorlalti, care s-ar putea sa traiasca in conditii mai aspre decat mine. De aceea am luat decizia de a face parte din EVS.
Ai sansa sa te uiti inapoi si sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva: poti sa descoperi ca ceea ce faceai nu iti place de fapt asa mult sau, din contra, ca e chiar ceea ce iti doresti.
Poti sa descoperi ca ai abilitati pe care nu credeai ca le ai. Dar pentru toate astea iti trebuie curaj. Cand esti in EVS esti ca intr-un balon, esti intr-o realitate noua, cu totul aparte. Iar cand stagiul se termina, balonul se sparge iar tu revii iar in lumea ta initiala. Si nu e usor. Dar a fi EVS inseamna sa deschizi ochii, iar eu ma bucur in fiecare zi ca am ales sa fiu.
Am incercat sa invat limba romana in patria mea – un obiectiv foarte greu de atins, fiindca cursuri de limba romana nu exista in Austria (pentru multi austrieci, Romania este o tara necunoscuta undeva in “estul indepartat”). In vara anului 2010 am aflat intimplator ca exista o organizatia la Cluj care cauta opt voluntari internationali pentru un proiect de patru luni. Am aplicat, si – ce noroc! – am fost acceptata.
Scopul nostru a fost organizarea Saptamanei Nationalei a Voluntariatului 2011, care a avut loc intre 9 si 15 Mai 2011. Munca aceasta mi-a dat posibilitatea sa fac cunostinta cu alte organizatii si asociatii din Cluj care lucreaza in domenile social, educational, ecologic si cultural. Am putut sa invat sa organizez evenimente, sa lucrez cu o echipa, sa fac prezentari in fata unui public numeros etc. Aceasta a fost experienta foarte interesanta si foarte pozitiva pentru mine.
Eu vreau sa traiesc in o lume unde exista o multitudine de culturi, de limbi; unde oamenii pot sa traiasca avand libertate de gandire, de opinie si de credinta.
Consider ca un serviciu de voluntariat in straintatatea este o mare oportunitate (nu numai pentru tineri) de cunoastere a unei alte tari, de a invata ce este toleranta, respectul si solidaritatea.
Pe termen lung, cred ca programul SEV o sa contribuie la o Europa “Unitata in Diversitate”.
In proiectul meu am putut sa fac cunostinta cu o parte mica din Romania. Ramane sa descopar si mai mult – trebuie sa revin.
Poate ceva legat de politica. Proiectul meu este “Our Children, Our Future” iar activitatile le desfasor in cadrul organizatiei Familia Regasita. Acolo avem de luni pana vineri clubul copiiilor impreuna cu Antonia.
Dupa aproape patru luni in Cluj chiar ma simt ca acasa si sunt sigur ca in septembrie va fi foarte greu sa plec. Va sfatuiesc sa participati si voi la un astfel de program, este unic.
Am fost in cautarea unui proiect de voluntariat cu copii in Romania inainte de a merge la universitate iar norocul mi-a suras si am gasit un loc in proiectului „Our childrend Our Future“.
Activitatile le desfasor in cadrul organizatie Asociatia Familia Regasita din Cluj, unde lucrez acum impreuna cu Laura ca voluntar. Descrierea proiectului m-a atins si dupa ce am auzit despre Cluj de la fostii voluntari am decis ca trebuie sa vin, iar acum este noua mea casa.
Eu lucrez in clubul copiilor, unde avem aproximativ 20 de copii zi de zi. Acestia vin sa isi faca temele, pentru a se juca si pentru a face activitati speciale cu noi. Imi place sa lucrez cu copiii si cu echipa noastra, imi pot imagina ca voi face asta si in viitor.
Serviciul European de Voluntariat este o mare oportunitate pentru a cunoaste subiecte noi, oameni noi, noi moduri de a trai, noi culturi si – desigur – noi limbi. Astept cu nerabdare si uramtoarele luni din proiect.
Proiecte ca acesta ne dau oportunitatea sa invatam mai multe despre alte culturi si tari si despre modul de viata al oamenilor.
Tema proiectului este foarte interesanta deoarece siguranta rutiera este foarte importanta in general, iar siguranta copiilor la fel, deoarece ei sunt viitorul nostru.
Tinand cont de numarul mare de accidente rutiere, este foarte important sa ii educam pe copii inca de la o vasta frageda iar acest proiect are o abordare excelenta.
Sa muncesti cu voluntari de peste tot este minunat. SEV iti permite sa intalnesti oameni grozavi, voluntari dar si oameni din organizatia gazda si din tara. Proiectul meu imi acorda oportunitatea sa invat de la celalalti, sa ma deschid si sa descoper un alt stil de viata.
Am ales Romania deoarece mi s-a parut mai interesant sa descopar o alta cultura, avand in vedere ca Romania este o tara prea putin cunoscuta printre portughezi.
Acum pot spune ca sunt foarte bucuros de alegerea facuta deoarece sunt foarte fericit cu activitatile mele de voluntar, de proiect, de echipa si de cadoul primit, adica foarte multi noi prieteni.
Proiectul in care eu am fost implicat s-a numit “Our children, our future”, iar treaba noastra a fost sa predam lectii de educatie rutiera in 14 scoli din zona rurala. Mi-a placut foarte mult ca la finalul fiecarei lectii copiii intelegeau importanta lucrurilor pe care le impartaseam cu ei in cadrul lectiilor. Nu voi uita zambetul lor.
In vara lui 2010 am avut o oportunitate extraordinara sa particip la un proiect SEV in cadrul Centrului de Voluntariat Cluj-Napoca. In timpul acestui proiect am lucrat impreuna cu alti 2 voluntari in proiectul “Our children, our future”, proiect care avea ca scop predarea de lectii de educatie rutiera catre copiii din 14 comunitati rurale din judetul Cluj.
In plus am avut ocazia sa ma implic si in alte activitati precum: teambuilding impreuna cu toti voluntarii in Hunedoara, organizarea unei colecte de carti dar si alte initiative. Din punctul meu de vedere, una dintre cele mai importante caracterisitci ale acestei experiente a fost dezvoltarea personala.
Am cunoscut foarte multi oameni fantastici de la care am putut sa invat noi atitudini, abilitati si noi cai de a vedea si descoperi alte culturi. Pe langa toate acestea am intrat in contact cu cultura romaneasca si am vizitat o mare parte din aceasta tara frumoasa. Le multumesc tutoror celor care ne-au sustinut si in special echipei CVCN.
Imi place foarte mult sa lucrez cu copiii si se intampla ca si parinti lor sa se implice in activitatile propuse de noi. Avem multe activitati, cum ar fi: teatru de papusi, Dr. Clown, origami, pictura sau desen.
Pentru Dr. Clown am creat un costum special, un tricou colorat pe care copii il plac. Cateodata cantam impreuna in engleza sau romaneste sau le citesc povesti dintr-o carte pe care o am mereu cu mine. Copiii apreciaza aceste activitati si se bucura de ele, in plus ei uita de problemele medicale pe care le au si timpul petrecut impreuna trece mai repede.
Imi place mult munca mea si datorita faptului ca am cunoscut oameni interesanti, locuiesc cu alti trei voluntari din Slovenia, Franta si Germania, ceea ce e nou pentru mine. Clujul este un oras foarte frumos, de-as putea sa nu mai plec.
M-am bucurat in fiecare moment ca am aplicat pentru acest stagiu – mi-a placut munca mea cu copiii, in cadrul proiectului “Bring Out the Child in You”, am invatat o sumedenie de lucruri, am calatorit mai mult decat niciodata, am mers la teatru, am iesit cu prietenii, am gatit, am citit sau am incercat diverse sporturi. Nu o sa credeti, dar am si muls o vaca, pentru ca experienta sa fie completa.
In cadrul proiectului “Bring Out the Child in You”, eu si colegii mei am petrecut 4 zile pe saptamana in spitalele de copii din Cluj, unde ne-am jucat cu copiii internati cu probleme medicale. Pictam impreuna, le spuneam povesti sau cantam. Sunt luni pe care nu le voi uita vreodata.
Am decis sa vin in Romania pentru acest proiect deoarece in Turcia am lucrat ca si fotograf pentru copii asa ca am avut foarta multa intereactiune cu ei. Din aceste activitati am vazut inocenta si frumuseatea interioara a copiilor.
In Cluj am mers la spital in fiecare zi si am incercat sa ii fac pe copii sa zambeasca, sa uite pentru moment ca se afla in spital. Am organizat impreuna cu ceilalti voluntari facepaiting, origami, teatru de papusi sau pictura.
Am incercat sa le spun chiar si povesti in romaneste, ba chiar sa ii invat putina engleza, insa elevii au devenit profesori.
Stagiul SEV a fost o experienta perfecta pentru mine, am vazut o lume minunata! Desigur, nu toate lucrurile au fost roz, insa viata insemna si alte culori decat roz. La final am putut spune ca din toate poti sa inveti cate ceva. Am avut suport si din partea minunatului meu mentor care a facut lucrurile sa fie mai usoare. Ea m-a ajutat sa ma simt in siguranta, mi-a transmis energie si datorita ei niciodata nu m-am simtit singur.
Romania este o a doua casa pentru mine, nu o sa uit niciodata aceasta perioada si cu siguranta o sa ma reintorc de multe ori sa imi vizitez prietenii si Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca.
Echipa CVCN este fantastica si la fel sunt si ceilalti voluntari, am facut foarte multe lucruri impreuna, am fost la munte, am fost intr-un sat frumos impreuna cu mentorul meu Ramona si cu ceilalti voluntari. Am cunoscut foarte multi oameni care mi-au devenit prieteni si cu care am calatorit foarte mult in timpul zilelor mele libere. Am invatat de asemenea sa gatesc cateva specialitati romanesti impreuna cu mentorii si profesoara de limba romana si nu de putine ori luam toti (voluntarii si echipa CVCN) cina impreuna in casa noastra.
Proiectul in care am fost implicata se numeste “Bring out the child in you!”, proiect care s-a desfasurat in patru sectii ale spitalului de copii din Cluj-Napoca. Eu si celailati voluntari mergeam acolo de 4 ori pe saptamana si facaem impreuna cu copiii activitati recreative. In acest proiect au fost implicati 4 voluntari din 4 tari, iar noi decideam impreuna ce fel de activitati sa facem cu copii. Proiectul ne-a oferit foarte multe posibilitati sa experimentam noi lucruri, la fel a facut si coordonatorul proiectului care ne-a oferit posibilitatea sa deprindem noi abilitati.
A fost foarte frumos cand mergeam in spital fara sa stim inca limba romana si toti oamenii de acolo erau interesati de noi deoarece eram straini iar noi le povesteam de multe ori despre tarile noastre. Intreaga experienta din Romania a fost una frumoasa, plina de minutatii ale naturii si de istorie iar oamenii sunt foarte primitori.
Aceasta a fost prima mea experienta intr-o tara straina si pot sa le recomand si altor voluntari sa mearga in Romania cu EVS, acesta fiind un lucru special care ne va ajuta sa construim un viitor mai bun, iar voluntarii au sansa sa se dezvolte. Multumesc tutoror celor din CVCN.
O multime de oameni s-au uitat la mine mai ciudat, insa eu nu regret alegerea facuta. Proiectul meu a fost “Invata de la TV (Tineri Voluntari)!”, iar sarcina mea a fost promovarea voluntariatului la nivel local, care in cuvinte simple inseamna sa ii convingi pe oameni sa devina voluntari.
Am organizat Saptamana Nationala a Voluntariatului 2010, saptamana in care am avut diferite tipuri de evenimente, cum ar fi o zi pentru copii, excursie cu varstnici, igienizarea unui paduri si asa mai departe.
De asemenea, am organizat “Biblioteca Vie” si am creat un blog despre noi insine unde ne scriam aventurile. Stiu ca suna ciudat, dar voluntariatul m-a schimbat, eu sunt sigura ca voi face voluntariat in continuare, nu conteaza in ce domeniu, unde si cu cine.
Eu eram de multa vreme implicata in diferite organizatii din Franta, asa ca era cumva logic sa devin voluntar SEV. Am ales Romania deoarece nu am fost nicioadata in estul Europei si am fost foarte atrasa de aceasta regiune. Si nu regret alegerea facuta!
Cand am venit in Romania aveam 20 de ani si eram foarte motivata (si inca sunt) asa ca activitatile mi-au placut. La Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca am organizat evenimente pentru a promova voluntariatul, in special la nivel local. Am incercat sa ii incurajam pe tineri sa participe la dezvoltarea comunitatii lor. Am fost in permanent in contact si cu alte organizatii locale, fapt care m-a facut sa ma simt foarte integrata. La final, in cateva cuvinte, a fost super!
Daca ma intrebi de ce, lasa-ma sa termin povestea. Unii dintre voi stiu deja ca atunci cand ajungi la 26 de ani din viata ta poate aparea o decizie majora. Hamlet ar spune; “a fi sau a nu fi”! Ei bine, am ales sa fiu si am facut-o.
Astazi, din ce in ce mai multi oameni se gandesc la voluntariat dar pentru multi dintre ei acest lucru este inca un mister cum a fost si pentru mine la inceput. Fiecare are motivele sale pentru care alege acest lucru, ca si mine care sunt indragostit de geografie si istorie.
Din cauza asta am ales acest mic paradis care nu este atat de accesibil oricui, dar care poate contribui la toate minunile din lumea asta.
Mediul m-a motivat si mai mult sa lucrez in acest proiect care a constat in promovarea voluntariatului. Intr-adevar, poate parea ca deviez de la subiect, dar ce inseamna defapt voluntariatul? Sa-i ajuti pe ceilalti, si mai important sa te ajuti pe tine! Implicarea in program mi-a daruit experiente formidabile in diferite planuri care au depasit chiar si asteptarile mele.
Pe de alta parte este foarte dificil sa pleci. Toti prietenii si lucrurile pe care le-am facut mai devreme sau mai tarziu vor face parte din trecut. Partea rea este ca nu tine la nesfarsit, dar pana la urma ce tine atat? Dar acest lucru nu ar trebui sa fie un obstacol pentru voi cititorii mei. Mergeti si incercati, sper ca imi veti scrie amintirile cu bucurie si zambet.
