Pe Livia Colban (45 de ani), o găsești mereu la aprozarul din centrul comunei Bonțida. Este afacerea de familie deschisă cu banii adunați de soțul său, care a lucrat, timp de opt ani, ca zidar în Germania. În acest timp, ea a rămas acasă, să se îngrijească de cei patru copii, să se ocupe de construcția casei și să adune ban cu ban pentru un altfel de viitor – „Ne-am ridicat pentru că nu am împrăștiat banii”.
Livia s-a născut și a crescut în Bonțida. A început să lucreze de la 14 ani – făcea de mâncare pentru toată familia și lucra în grădină, așa că știe foarte bine valoarea muncii. Nu ca tinerii din ziua de azi, care „în afară de telefon nu văd prea multe”. Deși i-a fost greu, cât timp a fost plecat soțul ei la muncă în străinătate – mai ales pentru că unul dintre copii s-a îmbolnăvit de cancer -, Livia a strâns din dinți și nu s-a plâns nimănui. „Aș fi vrut să stea mai mult cu noi, dar, decât să trăim în sărăcie, mai bine am suferit puțin și acum suntem mulțumiți de cum ne merge”. Face echipă bună cu soțul ei – „Dacă ne punem ceva în gând, facem” – și lucrează amândoi să le asigure tot ce trebuie copiilor. Ce așteaptă în schimb de la ei? „Să-și vadă de școală și să nu mă facă de rușine”.