În cadrul proiectului Building Solidarity, coordonat de Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca și Green School Romania şi finanțat prin Corpul European de Solidaritate, voluntarii noştri au lucrat în mai multe contexte socio-educative. Având 4 subiecte de abordat cu copiii din școli (educație globală, educație pentru pace, dezvoltare sustenabilă și drepturile omului), aceştia au putut experimenta diferențele din diferite școli din județul Cluj și au putut concluziona ce impact are asupra copiilor un sistem diferit. În cele ce urmează Adriana ne descrie experiența ei.
„Cel mai mult am avut ocazia să explorăm ce înseamnă Green School. Este un centru educațional privat din Cluj-Napoca care se bazează pe educația în natură, autodirijată și non-formală. Pentru mine Green School a fost ceva cu totul nou, dar pe parcurs am realizat că acest tipar ieșit din comun pentru școlile din țara noastră ar trebui să fie întâlnit oriunde. Copiii nu abordează toate temele educaționale ca în școlile publice dar asimilează tot ce este esențial pentru dezvoltarea lor. Pentru ei faptul ca noi am fost prezenți în școală nu a fost nou deoarece a fost al doilea an când Green School a primit voluntari internaționali. Chiar și așa au fost interesați despre noile culturi care au pășit pe porțile școlii lor. Unii dintre noi eram din România, alții veniți din Franța, Italia, Germania, Regatul Țărilor de Jos, Bulgaria, însă toți am fost bine primiți în echipa Green School și printre copii.
Faptul că veneam și implementam activități non-formale pentru copii era normal deoarece tot programul lor se desfășoară în acest fel. Dacă în mod normal copiii ar învăța despre un fenomen natural, o plantă sau despre numere dintr-o carte, copiii Green School ieșeau mereu în natură să experimenteze chiar ei tot ce se putea. Dacă nu aveau contextul întotdeauna, mințile lor inventive tot găseau o cale.
Aș dori să subliniez aici faptul că mulți copii erau deja familiarizați cu subiectele. Reciclarea, drepturile omului, educația despre pace nu au fost subiecte noi. În programa lor ei abordează aceste teme alături de educatori. Fiind mici, copiii nu pot călători în alte țări oricând își doresc. Așa că Green School s-a gândit că cel mai bine ei pot experimenta conceptul de globalitate chiar aducând voluntari din diferite țări sau regiuni ale țării lor pentru a observa îndeaproape care sunt aspectele care ne diferențiază dar și ce ne leagă pe toți. A fost minunat să vezi cum copiii doresc să învețe o altă limbă, să încerce să comunice cu voluntarii străini sau chiar să îi învețe ei câte ceva. Green School a fost un spațiu deschis pentru creativitate și libertate.
Una dintre școlile publice despre care vreau sa vorbesc acum este Şcoala Gimnaziala „Ion Creangă” din Cluj-Napoca. Aici noi am lucrat cu copiii o dată la două săptămâni. Prezența noastră în școala lor a fost binevenita. Erau foarte curioși de activitățile pregătite de către noi. Este un sentiment foarte plăcut de pace să vezi că ei se bucură să te primească printre ei și sunt nerăbdători de fiecare dată să afle ce o să faci azi cu ei, sau să te întrebe detalii despre tine. Am beneficiat întotdeauna de ajutorul din partea doamnei învățătoare care ne-a asistat de fiecare dată. Am adus în sala lor de clasa diferite proiecte mici prin care sa le transmiteam principii morale importante și să le arătam că împreună putem să plămădim lucruri frumoase. Unii dintre ei deja mai auziseră de câteva concepte aduse în discuție. Au fost activi și implicați de fiecare data. Au creat împreună lucruri noi, au dezbătut diferite subiecte despre care au învățat alături de noi și simt că prezența noastră în aceste luni a avut un impact pozitiv asupra lor.
Ultima școală pe care v-o prezint este Școala Gimnazială Luna de Sus din comuna Luna de Sus. Situată în apropiere de Cluj-Napoca, aceasta scoală ne-a surprins în primul rând cu foarte multă ospitalitate. Atât doamna director a școlii cât și învățătoarea celor mici ne-au primit printre ei și ne-au făcut să ne simțim mereu foarte bine.
Mergând aici am descoperit încă o lume nouă. Această lume era formată din copilași care din păcate nu au avut foarte mult acces la educație non-formală dar care mereu când ne vedeau fugeau să ne îmbrățișeze, să ne convingă să le spunem mai dinainte ce vom face azi. Pur și simplu entuziasmul lor era atât de mare încât răbdarea dispăruse aproape complet.
Chiar și doamna învățătoare a recunoscut că ceea ce facem noi cu ei este necesar. Copiii au nevoie să se mai desprindă de cărți și să experimenteze și într-un alt mod alte subiecte. Au nevoie să știe ce e compasiunea, cum trăiesc alții în alte locuri din lume, ce drepturi au.
După ce am lucrat cu toate cele trei școli în paralel am ajuns la concluzia că sistemul de educație public din România nu oferă multe oportunități. Pe parcursul acestor luni am încercat sa urmăm cât mai mult modelul Green School care ne scoate din tiparul orelor obişnuite de curs unde copiii învață doar teorie și am încercat să experimentăm chiar noi înşine ce înseamnă pacea, ce sunt drepturile omului, cum să reciclăm, dar de ce să reciclăm? Copiii trebuie să fie mai liberi, să aibă mai multă autonomie pentru a explora natura și de a descoperi singuri lumea aceasta.
Să memorezi, fără practică, fără metode noi nu se mai mulează așa de bine cu lumea în care trăim. Este nevoie ca în fiecare școală de un sistem total nou care să ofere copiilor sentimentul de siguranță, înțelegere, dorința de a îndrăzni și de a nu renunța la visurile lor.
Acest proiect m-a ajutat să văd lipsurile, neajunsurile unor şcoli. Chiar și așa, după ce am văzut că există totuși o cale dacă alegem să îndrăznim, am rămas cu un sentiment de speranță că într-o zi fiecare copil va putea să învețe mai mult şi despre oamenii din jur, compasiune, iubire pentru natură şi pentru toată aceasta lume.”